Ceaiuri

Suntem distribuitori ai ceaiurilor Jenier, brand mondial de ceaiuri orientale de top. Ceai verde, ceai negru, ceai alb, oolong, varietati de ceai nepalez, tibetan, precum si ceaiuri in amestec cu fructe exotice.

De mii de ani ceaiul a fost uscat, fiert, aburit, filtrat si amestecat intr-o multitudine de variante care mai de care mai imbietoare. Desi era cunoscut pentru proprietatile sale benefice pentru sanatate, s-a bucurat secole de-a randul si ca o bautura racoritoare si stimulatoare.

Cuvantul ceai este de obicei folosit la general, insa doar cel facut din frunzele plantei Camellia sinensis poate purta numele de ceai in mod oficial. Aceasta este planta minune descoperita cu mii de ani in urma care ne da noua aceasta licoare minune.

Modul in care frunzele sunt culese, prelucrate, pregatite si uscate dupa recolta determina tipul de ceai. In timp ce unele soiuri de plante de ceai sunt potrivite pentru un anumit produs final, toate plantele de ceai ajung  una dintre cele patru tipuri principale de ceai pe care le putem gasi si recunoaste cel mai usor in magazine si anume ceai alb, verde, oolong si negru.

Tipul de ceai numit  „ceai verde” a fost mult timp consumat de catre chinezi si japonezi, in special in ceremoniile ceaiurilor din secolul XII-lea. Treptat, ceaiul verde a devenit din ce in ce mai utilizat si in Occident unde ceaiul negru este si va ramane cel mai popular tip. Aceasta crestere de ceai verde se datoreaza in cea mai mare parte caracteristicelor sale asupra sanatatii, caracteristici dovedite stiintific in urma a nenumarate cercetari. Ceaiul verde este ceaiul cu cea mai minima prelucrare dar cu cea mai lunga traditie de consum in Est. In Occident, ceaiul verde a concurat cu cafeaua pentru primul loc foarte mult timp, ajungand in zilele noastre sa fie apreciat din ce in ce mai mult iar industria ceaiului sa ia o amploare din ce in ce mai mare, crescand in special consumul de ceai neambalat, nemaruntit, combinate cu cat mai multe arome care mai de care mai exotice.

Vechi inregistrari descoperite arata faptul ca istoria ceiului incepe undeva in anii 350 i.Hr., insa cu siguranta ceaiul a fost consumat si cu mult inainte de aceste consemnari. Au aparut nenumarate povesti  si legente cu privire la descoperire ceaiului, insa cea mai plauzibila ramane cea in care se spune ca u anume Shen Nung se odihnea sub un copac si pusese la fiert o oala cu apa. O mica adiere de vant facu ca, cateva frunze de Camellia sinensis sa cada in apa fiarta si sa rezulte o licoare racoritoare si stimulatoare in acelasi timp.

Cele patru tipuri principale de ceai care rezulta din frunzele de Camellia sinensis se diferentiaza intre ele prin momente diferite ale culegerii frunzelor, prin timpi diferiti de fermentare, prin modul de uscare a fiecareia in parte, toate avand insa efecte uimitoare asupra sanatatii si fiind apreciate din ce in ce mai mult de catre un numar din ce in ce mai mare de oameni.